Materia lingvisticii este constituită mai întâi din toate manifestările limbajului uman, fie că este vorba despre popoarele sălbatice sau despre naţiunile civilizate, despre epocile arhaice, clasice sau decadente, ţinând seama, în fiecare perioadă, nu numai de limbajul corect şi de cel "stilat", ci de toate formele de expresie. Dar asta nu-i tot: deoarece limbajul scapă cel mai adesea observaţiei, lingvistul va trebui să ţină seama de textele scrise, de vreme ce numai ele îi fac cunoscute idiomurile trecute sau distante.